Europarlamentarii dezbat instrumentele fiscale care ar putea facilita redresarea economică
La 16 noiembrie a.c., Comisia FISC din cadrul Parlamentului European a organizat o audiere privind rolul politicii fiscale în planul european de redresare în urma crizei economice generate de pandemia de COVID-19. Grace Perez-Navarro (director adjunct al Centrului pentru Politică Fiscală și Administrație din cadrul OCDE) a evidențiat că fiecare țară are specificul propriu și că nu se poate recomanda o soluție generală. Totuși, aceasta a remarcat că anumite puncte-cheie, precum combaterea fraudei fiscale, revizuirea impozitării veniturilor salariale și utilizarea instrumentelor fiscale în combaterea schimbărilor climatice, ar trebui discutate și convenite la nivel internațional. Liina Carr (secretar confederal al Confederației Europene a Sindicatelor – ETUC) a fost în favoarea majorării impozitelor pentru miliardari și a unei rate de impozitare corporative efective de 25% pentru a susține redresarea. Joaquim Miranda Sarmento (profesor în cadrul Universității din Lisabona) a susținut utilizarea fondurilor UE pentru a reduce temporar taxele în sectoarele economice cel mai grav afectate de pandemie și pentru familiile care se află într-o situație financiară dificilă. Europarlamentarii au dezbătut, de asemenea, măsuri specifice precum impozitarea economiei digitale, o bază fiscală comună consolidată pentru companii (CCCTB) și o posibilă reducere temporară a cotelor de TVA în anumite state membre UE.
Președinția germană a Consiliului UE a obținut un consens în privința DAC7
La 20 noiembrie a.c., Benjamin Angel (directorul responsabil cu impozitarea directă, coordonarea fiscală, analiza și evaluarea economică în cadrul Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală DG TAXUD) a confirmat, prin intermediul unei postări pe o rețea socială, că statele membre UE au ajuns la un consens în ceea ce privește propunerea Comisiei Europene cu privire la DAC7. Această propunere vizează introducerea unei obligații pentru platformele digitale de a transmite autorităților fiscale veniturile generate de furnizorii de servicii sau de bunuri care utilizează platforma lor. Această propunere va fi adoptată în mod oficial la începutul lunii ianuarie, în urma obținerii avizului din partea Parlamentului European.
Au fost publicate statisticile OCDE privind procedura de acord comun
La 18 noiembrie a.c., Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat cele mai recente statistici privind procedura de acord comun (MAP), care cuprind 105 jurisdicții și aproape toate cazurile de procedură de acord comun de la nivel mondial. Conform acestor statistici, în 2019 au fost demarate aproape 2.700 de noi cazuri de procedură de acord comun, mult mai multe decât în 2018 (fiind consemnată o creștere de 20% a cazurilor privind prețurile de transfer și de 10% a altor cazuri). Autoritățile fiscale au reușit să soluționeze mai multe cazuri în 2019, comparativ cu 2018, deși nu au putut ține pasul cu creșterea numărului de cazuri noi. Doar 2% dintre cazurile de procedură de acord comun au fost închise fără a fi soluționate amiabil, în timp ce 85% dintre cazurile privind prețurile de transfer și peste 70% dintre celelalte tipuri de cazuri au fost pe deplin soluționate. În medie, cazurile de procedură de acord comun închise în 2019 se aflau în desfășurare de peste 2 ani (25 de luni).
Comisia JURI a adoptat un raport privind guvernanța corporativă
La 16 noiembrie a.c., membrii Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) din cadrul Parlamentului European au aprobat un raport din proprie inițiativă cu privire la o guvernanță corporativă sustenabilă (2020/2137(INI)). În raportul elaborat de eurodeputatul Pascal Durand (Partidul Renew Europe, Franța) se solicită Comisiei Europene să revizuiască Directiva privind raportarea nefinanciară pentru a extinde domeniul de aplicare al acesteia astfel încât să cuprindă și companiile înființate în UE care nu sunt cotate la bursă. În ceea ce privește transparența fiscală, raportul evidențiază necesitatea de a introduce o obligație de raportare pentru fiecare țară în parte (CbCR) a anumitor date contabile pe care companiile vor trebui să le raporteze anual pentru fiecare jurisdicție fiscală în care își desfășoară activitatea. Raportul solicită, totodată, Comisiei să prezinte o propunere legislativă care să asigure faptul că printre îndatoririle directorilor se vor număra și interesele pe termen lung ale companiei, precum și cele ale angajaților și ale altor părți interesate relevante. Potrivit documentului citat, interesul pe termen lung al unei companii ar trebui să includă impactul semnificativ al acesteia asupra mediului, climei, asupra problemelor sociale și a celor legate de angajați, asupra drepturilor omului și corupției.
(Copyright foto: ETAF)